Psihologia maselor în 1905

Este incredibil cât de actuală poate fi o carte scrisă în 1905 despre psihologia maselor, fiind și o explicație a fenomenului #rezist de astăzi, a valurilor de pe stadioanele de fotbal, a aplauzelor generale de la teatru, spectacole și diverse cuvântări și a violențelor ultrașilor din fotbal.


Din acest motiv am pus aici un fragment elocvent. 

Psychologie des foules – Gustave Le Bon

„Între un mare matematician și cizmarul lui poate exista o diferență profundă din punct de vedere intelectual, dar din punctul de vedere al caracterului diferența este de obicei absentă sau foarte mică.
Ori, tocmai aceste calități generale de caracter, guvernate de inconștient și pe care cei mai mulți indivizi normali ale unei rase le au aproximativ la același nivel, sunt cele care, în mulțimi, sunt puse în comun. În sufletul colectiv, abilitățile intelectuale ale indivizilor, și, prin urmare individualitatea lor, se estompează. Tocmai această punere în comun de calități obișnuite explică de ce mulțimile nu vor fi niciodată în stare să realizeze acte care necesită un grad înalt de inteligență. 

Deciziile de interes general luate de către un ansamblu de oameni distinși, dar de diferite specialități, nu sunt semnificativ mai bune decât deciziile adoptate de o reuniune a unor imbecili. Ei nu pot pune în comun, într-adevăr, decât aceste calități mediocre pe care toată lumea le posedă. În mulțimi, ceea ce se acumulează este prostia, și nu spiritul. 

Dacă indivizii dintr-o mulțime s-ar limita să partajeze doar calități comune pe care fiecare dintre ei le au, rezultatul ar fi doar o medie, și nu crearea unui nou personaj. 

Diverse cauze determină apariția acestor caractere speciale pentru mulțimile, și pe care indivizii izolați nu le posedă. Primul este acela că individul într-o mulțime dobândește, prin simplul fapt al numărului mare de persoane care o compun, un sentiment invincibil de putere, care îi permite să cedeze instinctelor care, dacă ar fi singur, și le-ar înfrâna. Va fi cu atât mai puțin înclinat să le țină în frâu întrucât acea mulțime este anonimă, și, prin urmare, iresponsabilă, sentimentul responsabilității care îi face întotdeauna reticenți pe indivizii izolați dispare în totalitate.

 Într-o mulțime, fiecare sentiment, fiecare act este contagios, până la punctul în care individul sacrifică cu ușurință interesul său personal pentru interesul colectiv. Aceasta este o aptitudine foarte contrară naturii sale, și de care omul nu este capabil decât atunci când face parte dintr-o mulțime. 

Este vorba despre starea individului ca parte a unei mulțimi psihologice. Acesta nu mai este conștient de actele sale. La el, ca și la cei hipnotizați, în timp ce anumite facultăți sunt distruse, altele pot fi aduse la un grad extrem de ridicat. Sub influența unei sugestii, se va lansa cu o impetuozitate irezistibilă spre îndeplinirea anumitor acte. Impetuozitatea este chiar mai irezistibil în mulțimi decât la subiectul hipnotizat, deoarece sugestia fiind aceeași pentru toți indivizii este exagerată devenind reciprocă. Individualitățile care în mulțime posedă o personalitate suficient de puternică pentru a rezista la sugestii sunt prea puține pentru a lupta împotriva curentului. Tot ce pot face ele este să încerce o diversiune printr-o altă sugestie. Astfel, de exemplu, un cuvânt fericit, o imagine evocată, uneori deturnează mulțimile de la cele mai sângeroase acte.

Deci, dizolvarea personalității conștiente, predominanța personalității inconștiente, orientarea prin sugestie și contagiune a sentimentelor și a ideilor în aceeași direcție, tendința de a transforma imediat în acțiune ideile avansate, sunt principalele caractere ale individului într-o mulțime. El nu mai este el însuși, el a devenit un robot care nu mai este ghidat de propria voință.

De asemenea, prin simplul fapt că face parte dintr-o mulțime organizată, un om coboară mai multe grade pe scara civilizației. 

Izolat, era probabil, un individ cultivat, în mulțime el devine un barbar, adică o persoană instinctivă. Are spontaneitate, violență, ferocitate, și, de asemenea entuziasmul și eroismul ființelor primitive. Tinde să se lase încă mai mult impresionat de cuvinte, imagini – care la fiecare dintre indivizii izolați care compun mulțimea nu ar avea niciun efect – și să acționeze contrar intereselor sale cele mai evidente și obiceiurile sale cele mai cunoscute. 

Individul într-o mulțime este un bob de nisip pe fondul altor boabe de nisip pe care vântul le suflă în voie.

Și astfel vedem jurații care dau verdicte care ar fi dezaprobate de fiecare membru al juriului în mod individual, adunări parlamentare care adoptă legi și măsuri care ar fi respinse de fiecare membru dacă ar acționa izolat. Luați separați, oamenii Convenției de la Revoluția franceză erau burghezi luminați, cu obiceiuri pașnice. Adunați în mulțimi, ei nu au ezitat să aprobe propunerile cele mai violente, pentru a trimite la ghilotină multe persoane care în mod evident erau nevinovate; și, contrar tuturor intereselor lor, să renunțe la inviolabilitatea lor și să se decimeze singuri. Individul în mulțime diferă în mod esențial de el însuși în stare izolată nu numai prin faptele sale. Înainte chiar de a-și pierde toată independența, ideile și sentimentele sale au fost transformate, iar transformarea este profundă,  până la punctul de a schimba un avar într-un risipitor, un sceptic într-un credincios, un om onest într-un criminal, un laș în erou. Renunțând la toate privilegiile sale într-un moment de entuziasm, nobilimea a votat în celebra noapte din 4 august 1789 cea ce cu siguranță nu ar fi acceptat niciunul dintre membrii săi în afara mulțimii.

Deducem din cele de mai sus că mulțimea este întotdeauna intelectual inferioară omului izolat, și că, în ceea ce privește sentimentele și acțiunile care cauzează aceste sentimente, ele pot, în funcție de circumstanțe, să fie mai bune sau mai rele. Totul depinde de modul în care este sugestionată mulțimea.”

Excerpt From: „Psihologia mulțimilor” by Nicolae Sfetcu. Scribd.

Read this book on Scribd: https://www.scribd.com/book/338917145

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s